meniu inchide meniul Facebook   Twitter   Pinterest

Rochia Roxanei - Divine

Roxana a fost o mare provocare pentru mine. Când Andrada, The wedding styler, mi-a arătat cam ce fel de rochie visează mireasa ei - mi-am pus mâna în barbă și mi-am strâmbat un pic neputința spre monitor. Știam modele care întruneau unele aspecte, dar pentru restul? La scurt timp porneam cu Roxana la probe. În magazine nu exista un model care să îi satisfacă toate cerințele. Unele rochii aveau doar o parte din ce își dorea. Petrecând ore bune împreună am înțeles care era elementul cheie al modelului dorit de Roxana: spatele gol. Soluția s-a numit Divine Atelier din Brașov. M-am asigurat, înainte de a discuta cu Roxana despre variantă, că designerul Atelierului Divine îi poate îndeplini visul de a avea o rochie cu spatele gol, așa cum văzuse în fotografia care băgase spaima în mine. Când am sunat-o pe Roxana să îi propun varianta Divine Atelier (ceea ce implica drumuri București-Brașov pentru definitivare) am avut acel sentiment de bucurie inexplicabilă că mi-am găsit eu rochia. Pentru că știu cât de important este să îmbraci ceea ce dorești/visezi. Cu mici emoții, am așteptat confirmarea că Roxana își iubește Rochia. :) Pe lângă confirmare am primit și un coș dullllce! Dragă Roxana, m-am bucurat dincolo de cuvinte că am făcut parte din povestea nunții tale și îți mulțumesc pentru asta! :)

 

"OK, mi-am spus, este timpul să încep să probez şi să mă hotărăsc. Asta se întâmplA prin Martie, cu 6 luni înainte de nuntă. Am fost pe la Pronovias, Parlor, la târguri, la Natalia Vasiliev, pe la Blossom Dress şi în final m-am hotărât la două rochiţe, ambele pe gustul meu, dar foarte diferite una de cealaltă. Una era scurtă, balerină, șic, Carrie Bradshaw-like, cealaltă lungă asimetrică şi de prinţesă. Însă ambele cu acelaşi defect, spate plin şi greu de modificat. Dacă la început voiam să evit bătăile de cap cu rochia, doar să o probez, să o achit, să o agăţ în cui până la eveniment şi să o vând după, aveam parte de exact opusul :)."

"Despre rochia de mireasă … nici nu ştiu cum  încep, dar a fost o călătorie foarte interesantă

Iniţial nici nu vroiam o rochie de mireasă. Voiam ceva simplu şi casual în care   pot mişcă uşor dansez,  sar  simt eu. Cu un an înainte de eveniment am probat-o pe prima. Eram cu mama la PNK casual și am ochit o rochie drăguță, fluidă și ... cu spatele gol. Am pus-o pe mine și am început să plâng. Puteam să o iau și călătoria să se sfârșească acolo, înainte să înceapă.  


Dar fire curioasă cum sunt, am decis  caut mai mult îmi dau seama ce îmi doresc, ce  defineşte, ce mi se potriveşte şi de aici a început  fie interesantEvidentcea de la PNK îmi oferise un ‘flavour’ iar spatele gol a devenit un element obligatoriu. 
 

Cred  pe Pinterest am găsit-o pe cea pe care o consideram ‘the one’…numai  era tocmai în California :) şi costa peste bugetul meu. Eu îmi dorisem o rochie simplă și deja începeam să mă uit după modele, culori, materiale, croieli etc. Deja devenea cam greu, dar cu toate astea căutarea era emoționantă și funny: discuțiile cu prietenele, mama, rude, păreri, poze, chicoteli. 

OK, mi-am spus, este timpul  încep  probez şi   hotărăsc

Asta se întâmpla prin Martie, cu 6 luni înainte de nuntă. Am fost pe la Pronovias, Parlorla târgurila Natalia Vasiliev, pe la Blossom Dress şi în final, m-am hotărât la două rochiţe, ambele pe gustul meu, dar foarte diferite una de cealaltăUna era scurtă, balerină, șic, Carrie Bradshaw-like, cealaltă lungă, asimetrică şi tip prinţesăÎnsă ambele cu acelaşi defect, spate plin şi greu de modificat. 

Dacă la început vroiam  evit bătăile de cap cu rochia, doar  o probez,  o achit,  o agăţ în cui până la eveniment şi  o vând după, aveam parte de exact opusul :). 
 

Între timp am întâlnit-o pe Mirina şi sub îndrumarea ei am ajuns la atelierul potrivit … la Braşov.

Cei de la Divine au fost foarte receptivi la dorinţele mele şi am pornit de la un model deja existent la ei pe care îl puteam modifica pe gustul meu şi pentru a ajusta spatele conform dorinţelor mele. 

Mărturisesc că, fire pragmatică ce sunt, nu am fost deloc entuziasmată când am ajuns la ei. Primele 2 probe cu scheletul rochiei nu mi-au însufleţit nicicum dispoziţia. Abia când am ajuns la a 3-a proba cu modelul aproape final, totul a început  prindă contur. După încă alte 2-3 probe am luat-o acasă şi de aici a început  fie și mai interesant. Precizez  am fost prea puţin entuziastă când a fost gata, deoarece tot nu părea ceea ce îmi doream. 

Aşadar, am adus-o acasă și aagăţat-în dulap lângă pat. În fiecare seară înainte de a mă culca deschideam fermoarul și o priveam și ... așa m-am îndrăgostit de rochia mea de mireasă.  După o lună de astfel de ”terapie” abia așteptam să o îmbrac. Iar ea m-a îmbrăcat în ziua nunții cu niște sentimente foarte frumoase și emoționante. 

În final, am hotărât să o păstrez, ca să o pot privi din când în când și să retrăiesc emoțiile incredibile ale uneia din cele mai frumoase zile ale vieții mele.” 

Credit foto: Ioan Stoica

 

Etichete

rochie de mireasa Divine Atelier Brasov

Data postarii:






Comentează

Nume: *Email: *Site:Comentariu: *
Cod de verificare: *

Nu pierde noutăţile