meniu inchide meniul Facebook   Twitter   Pinterest

Rochia Ancăi

Am citit cu sufletul la gură povestea Ancăi. Până la finalul fericit am avut emoții mari, neștiind dacă a ales să îmbrace o rochie care să o facă fericită sau rochia care nu îi spusese nimic. Cu așa o rochie de mireasă și mărturisire a zbuciumului prin care a trecut așteptăm cu nerăbdare fotografiile de la nuntă.

Am luat rochița pe mine...nu am schițat nimic. Am început să o analizez și să mă întreb dacă e rochia pe care vreau să o îmbrac în ziua cea mare. Am simțit că mă iau căldurile, ceva nu era în ordine.

 

Deși am primit inelul în ianuarie 2012, vânătoarea de rochițe a început abia în august, în urma unui plan bine stabilit. Planul a fost să probez cât mai multe rochițe, modele și materiale diferite, la prețuri mici și mari, în diferite orașe, până găsesc ceva potrivit. Și tot în plan era să comand rochița în septembrie-octombie, să îmi ajungă în primăvară iar de Paște să o iau acasă și să nu fiu stresată cu retușurile înainte de nuntă.

Făcând două nunți, am zis că e șansa mea să fiu mireasă de două ori și să port două rochițe (dacă le gasesc la un preț bun), iar dacă THE ONE este puțin mai scumpă atunci rămân cu una. Restaurantul pentru prima nuntă e în stil grecesc și am zis că vreau să fiu Afrodita pentru o zi, iar la a doua nuntă să fiu o prințesă (era singura ocazie când puteam purta o astfel de rochie). 

Primul magazin în care am mers în căutarea rochițelor a fost Vera Sposa din București. Am probat 5 modele complet diferite, la îndemnul unor prietene (foste și viitoare mirese). Sinceră să fiu, mi-au placut toate cum îmi veneau, una dintre ele avea un preț foarte bun și am fost încantată și de materiale.

A urmat Elite Mariaj din București, unde am probat vreo 9 modele. Din păcate am fost tare dezamagită, așa că am zis să incerc și Bella Sposa. Aici am îmbrăcat 5-6 rochii draguțe, materialele și prețurile mi s-au părut ok. Mi-a plăcut tare mult un model și am zis că e perfect pentru a fi Afrodita. Între timp am văzut pe internet rochiile de la Pronovias, iar modelul Emporium m-a dat peste cap :). Mi-am făcut programare în București și la Cluj să probez rochițele lor, dar din păcate modelul dorit nu îl aveau în magazin (se aduce doar pe comandă deoarece e prea scump).

Bineînțeles că am probat diferite modele, unele mi se păreau prea grele, prea groase, altele nu mă avantajau și prețuri pe masură :). La Salon Tresor din Cluj unde se găsesc rochii Pronovias m-am îndrăgostit de modelul Balira (ce îmi plăcea cum vine pe mine!). Rochia asta era perfectă din multe puncte de vedere, doar în povestea Afroditei nu se potrivea și am lăsat-o acolo :( offff. 

Dupa atâtea probe m-am convins că rochia merită un ban în plus, merită să faci un sacrifiu ca să ai ceea ce îți dorești și îți vine bine. Așa că am mai facut o programare la un magazin Pronovias din afară, sperând să pot proba modelul Emporium. Am ajuns acolo dar modelul era vândut. Atunci mi-am zis că nu e să fie a mea rochia asta și poate nici nu merită atâția bani. Am probat alte modele și mi s-a părut că Urke îmi vine cel mai bine dintre toate. Bineînteles că modelul de la probă era cu vreo 2 numere mai mare decât aveam eu nevoie. L-au aranjat pe mine în așa fel încât să îmi vină tare bine.

Până la urma am zis că rămâne deși nu era greek style cum îmi doream (cu accesorii o facem să fie greek style :) ). Soacra mea bună a reușit să negocieze prețul destul de bine. Am dat 30% din preț avans și am plecat acasă doar cu o pagină din catalog, unde rochia venea foarte frumos pe model. Asta s-a întâmplat în septembrie 2012 și de atunci nu m-am uitat la alte rochii  în afară de cele ale unor viitoare mirese. Am așteptat 5 luni cu sufletul la gură să îmi ajungă comanda. 

S-a făcut februarie 2013 și a ajuns rochița mea!!!! Îmi bătea inimioara ca la iepure când așteptam să intru la probă, oare îmi mai place, oare o să îmi vină perfect fiind numărul meu, oare??? Și acum când vă povestesc îmi bate inima. Am luat rochița pe mine...nu am schițat nimic. Am început să o analizez și să mă întreb dacă e rochia pe care vreau să o îmbrac în ziua cea mare. Am simțit că mă iau căldurile, ceva nu era în ordine. Soacra mea a observat că nu sunt încântată și m-a întrebat ce nu îmi place. Le-am spus ei și vânzătoarei că nu îmi place, mă așteptam să îmi vină mult mai bine. Soacra a început să analizeze rochia, iar vânzătoarea să se agite și să spună că ea nu poate sa facă nimic acum, rochia a fost comandată, avansul platit și că e același model pe care l-am probat prima dată. A venit și croitoreasa lor care a început să o aranjeze pe unde mi se părea mie ciudata. Am stat o oră și jumătate și am tot încercat să mă conving că e rochia mea, că e frumoasă, că îmi vine bine și ...NU, nu vedeam nimic frumos la ea.

Croitoreasa a luat foarfeca și a început să o taie jos, cam pe unde trebuia scurtată. În momentul acela am simțit că leșin, mi s-a făcut foarte cald, ochii s-au înroșit, îmi venea să fug, nu o vroiam!!! Viitorul soț nu era cu mine să mă consult cu el, Doamne.... A venit șefa de magazin și a încercat să mă convingă că e același model, mi-a adus catalogul (eu știam și eram convinsă ca e aceeași), croitoreasa o va face în așa fel încât să vină pe mine perfect, să nu îmi fac griji. Încă puțin și imi dădeau lacrimile. Soacra a început și ea: aici nu îmi place, aici ce e asta, de ce e așa etc? Atunci mi-au spus că de avans pot să îmi iau un voal. Le-am întrebat ce au în magazin mărime mică de probat și au zis să le spun ce model vreau. În telefon aveam salvată poza cu modelul Balira, de la proba din Cluj. Exista în magazin dar e mult mai scumpă, aproape dublu. Nu puteam să merg acasă și să îi spun viitorului soț că mai trebuie să plătim mulți bani. Soacra mea le-a zis fetelor să aducă rochia să o probez, iar eu i-am zis că o să mă omoare băiatul ei :))). Mi-a zis să nu mă gândesc la el, să fac ce îmi spune sufletul și că rochia trebuie să îmi placă, să fiu fericită. 

Când am îmbrăcat-o am încept să zâmbesc și parcă m-am liniștit dintr-o dată. Vroiam să mă mărit în acea rochie. Soacra le-a zis fetelor: vedeți că râde? Asta înseamnă să îi placă rochia, Anca, dacă îți place o cumpăram. Aveau în magazin și rochița nouă, croitoreasa a luat măsurile pentru scurtat și finisat tot. În drum spre casă mă gândeam ce să îi spun viitorului soț și i-am explicat pe scurt ce s-a întâmplat, apoi am început cu: am ales cea mai frumoasă rochiă, îmi vine așa de bine, o să ai cea mai frumoasă mireasă, merită toți banii :))). L-am convins! Vă dați seama ce fericită eram. A doua a zi am mers iar la probă, îmi venea tare bine așa scurtată, am dansat-o puțin, am învățat-o să stea frumos pe scaun și i-am zis să mă aștepte cumințică până în mai când merg să o iau acasă :))).

Acum rămân la o singură rochie, chiar dacă nu se potrivește perfect în povestea Afroditei. Sunt așa happy că nu mă mai interesează. Sfatul meu e să nu cumpărați  rochița dacă nu vă place cu adevărat!!!

 

Sursa foto: Pronovias, modelele Emporiul, Dacio, Galera, Vals, Urke și Balira

 

 

Continuarea:

 

”Și a venit iunie!!! Ziua nunții mele, ziua în care am îmbrăcat cea mai frumoasă rochie de mireasă și care m-a făcut să mă simt minunat (ca o adevarată zeiță). Ea, Baliruța mea, a fost cel mai frumos lucru din toată nunta, dupa mire :). Am primit așa multe felicitări pentru alegerea făcută. La a doua nuntă nici nu am stat pe gânduri, am îmbrăcat tot BALIRA! Și bineînteles că iar m-a făcut să mă simt cea maifrumoasa, cea mai importantă și cea mai specială. I JUST LOVE IT!!!!!
 

Sper că si peste 25 de ani, când voi face nunta de argint, să mai existe această pagină, ca să vă mai arat poze tot în BALIRA (sper să mă mai încapă :)))) ). 

P.S. Pot să mă mărit în fiecare an, tot cu el și tot cu ea????

 

Anca, ai fost cu adevărat spectaculoasă în Baliruța ta, felicitări!

 

Cu drag,

Mirela

 

Credit foto: luviar.ro by Mihai Andrei Popa

 

Etichete

Rochia Ancăi de la Pronovias și nunțile ei frumoase din Grecia și România. Modelul Balira de la Pronovias sau despre rochia perfectă!

Data postarii: